Beneficiile extraordinare pe care le aduce fructul numit de specialişti ,,elixirul tinereţii”

0
112

Beneficiile extraordinare pe care le aduce fructul numit de specialişti ,,elixirul tinereţii”

Potrivit studiilor, acest fruct-minune ţine la distanţă bolile de inimă, ne scapă de stres şi previne îmbătrânirea.
 O doză zilnică de rodie ar putea încetini procesul de îmbătrânire al ADN-ului, susţine un studiu care a costat două milioane de lire sterline.

Un extract din fruct, care includea atât miez cât şi coja şi seminţe, a fost dat celor 60 de voluntari participanţi la experiment, în fiecare zi, timp de o lună. Cercetătorii au monitorizat apoi activitatea substanţelor chimice ale rodiei în corp.

Ei au descoperit o reducere semnificativă a deteriorării celulelor creierului, muşchilor şi pielii.

“Suntem foarte încântaţi de rezultatele acestui studiu, care credem că demonstrează că un consum regulat din acest extract de rodie poate încetini procesul de oxidare al ADN-ului. Faptul că am putea fi capabili să prevenim acest proces ar însemna un progres semnificativ”, a declarat conducătorul studiului, medicul Sergio Streitenberger.

 Rodia este un arbore mic sau arbust foios de înălțime până la 5–8 m. În fapt, termenul de rodie reprezintă fructul, iar planta se numește rodiu sau rodier.
Valorile nutriționale
Rodie
Valoare per
100 g
Calorii (kcal) 82
Lipide totale 1,2 g
Lipide saturate 0,1 g
Lipide polinesaturate 0,1 g
Lipide mononesaturate 0,1 g
Colesterol 0 mg
Sodiu 3 mg
Potasiu 236 mg
Carbohidrați 19 g
Fibre alimentare 4 g
Zahăr 14 g
Proteine 1,7 g
Vitamina A 0 IU Vitamina C 10,2 mg
Calciu 10 mg Fier 0,3 mg
Vitamina D 0 IU Vitamina B6 0,1 mg
Vitamina B-12 0 µg Magneziu 12 mg

POTENTIALE BENEFICII:

Furnizând 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conținut în 100 ml, sucul de rodie este și o excelentă sursă de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu și de polifenoliantioxidanți . Cu toate acestea, rodia nu e o sursă importantă de nutrimente.

Cei mai abundenți polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiți punicalagini prezentați în cercetările publicate în perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura radicalii liberi puternici în studiile de laborator.  Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.

Mulți producători de alimente și de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizării extractelor de rodie, care nu conțin zahăr, calorii sau aditivi, în locul sucului, ca ingrediente favorabile sănătății în produsele lor. În majoritate, extractele de rodie conțin în mod special acid elagic, care poate fi absorbit în corpul uman numai după consumul de punicalagini.

În studii preliminare de cercetare în laborator și în cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient în reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace , incluzând oxidarea LDL , statusul oxidativ al macrofagelor și formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape în ateroscleroză și în boala cardiovasculară . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificați ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc acești factori de risc. S-a arătat că rodia intervine în reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE)

Cercetarea sugerează că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată și în osteoartrită. În 2007,au fost aprobate șase testări clinice efectuate în Statele Unite ale Americii, Israel și Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostată sau hiperplazia de prostată, în diabet sau în limfom.

Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale și antibacteriene împotriva placii dentare.

 

Scade tensiunea arterială

Consumul de rodii protejează corpul de bolile de inimă, pentru că previne depunerile de pe artere. De asemenea, rodiile scad colesterolul rău şi îl cresc pe cel bun. În cazul celor care suferă de hipertensiune, cercetările au arătat că, dacă beau zilnic 50 ml suc din aceste fructe, tensiunea sistolică scade cu până la 5%.

Vă fereşte de tumori
Studiile au arătat că substanţele din rodie apără organismul de cancerul de sân şi de cel de plămâni. În acelaşi timp, fructul încetineşte evoluţia cancerului ce afectează prostata.

Utilă în caz de afecţiuni respiratorii
Cei care beau suc de rodii au un mai mic deficit de oxigen transportat către inimă în momentul activităţilor fizice, în comparaţie cu cei care nu consumă un astfel de suc. Acesta creşte cantitatea de sânge pompată către inimă, de aceea, pacienţilor cu boli de inimă li se recomandă să bea câteva pahare din acest suc pe săptămână. Colesterolul crescut este o altă afecţiune care poate fi reglată cu ajutorul sucului de rodii, deoarece acesta inhibă oxidarea lipoproteinelor cu densitate scăzută.
Tratarea disfuncţiilor erectile este un alt beneficiu al sucului de rodii descoperit recent. Studiile arată că radicalii liberi sunt legaţi de disfuncţiile erectile, însă concentraţia de antioxidanţi din rodii pare să amelioreze această afecţiune atunci când se urmează o dietă cu suc de rodii timp îndelungat.

Extractul, folosit în tratamentul artritei
Sucul fructelor de rodie ajută la tratarea bolnavilor care suferă de afecţiuni respiratorii. Acesta întăreşte imunitatea persoanelor predispuse la infecţii respiratorii, e eficient în eliminarea unor virusuri, vindecă răguşeala, având proprietăţi calmante şi antiinflamatorii (se recomandă gargara cu suc de rodie în cazul răguşelii), reduce febra.
Artrita poate fi şi ea ameliorată cu ajutorul rodiilor, deoarece celulele cartilaginoase umane răspund la extractul de rodii. Inflamaţiile sunt reduse, şi enzimele care distrug cartilagiul devin inactive.
Sucul de rodii este un remediu excelent şi împotriva stresului şi a oboselii.

Pentru a vă bucura de gustul rodiilor, le puteţi consuma proaspete sau sub formă de suc neîndulcit. Se recomandă, pentru a evita creşterea zahărului în sânge, să se combine în părţi egale sucul proaspăt de rodii cu apă plată. Ca să vă bucuraţi de efectele antiîmbătrânire ale sucului de rodii, stropiţi din belşug cu el salatele de fructe. De asemenea, puteţi adăuga o mână de boabe din rodii într-o salată de verdeţuri. Îi va da un gust delicios.

 

Utilizări culinare

Fruct de rodie, desfăcut

Seminţe de rodie

După desfacerea rodiei prin tăierea cu cuțitul, fructele false se separă de coajă și de structurile interne de susținere. Separarea fructelor false roșii poate fi simplificată prin efectuarea acestei acțiuni într-un vas cu apă, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susținere plutesc. Întreaga sămânță se consumă crudă, deși se dorește doar partea cărnoasă din exteriorul ei. Gustul diferă în funcție de soiul de rodie și de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar în majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia bună de mâncat, mai puțin taninată, este cea care are coaja ușor ștearsă, ca și cum ar fi fost frecată de perete, cu urme albe, nu de un roșu puternic. Cele foarte roșii sunt foarte acre, putând fi folosite în salate.

Sucul de rodie este o băutură populară în Orientul Mijlociu, și este folosit și în bucătăriile tradiționale iraniană și indiană; în Statele Unite ale Americii a început să fie comercializat pe scară largă în 2002. Concentratul de rodie este folosit și în bucătăria siriană. Siropul de rodii este îngroșat și îndulcit cu suc de rodie; este folosit și în cocktailuri. Înainte de răspândirea roșiilor în Orientul Mijlociu, rodia este folosită în multe mâncăruri persane; poate fi găsită încă în unele rețete tradiționale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci și suc de rodie, de regulă servit cu carne de rață sau altă pasăre și orez) și ash-e anar (supă de rodie).

Semințele de rodie sălbatică sunt uneori folosite drept condiment, și cunoscute sub numele de anardana (care în traducere din persană înseamnă semințe – dana – de rodie – anar), mai ales în bucătăriile indiană și pakistaneză dar și ca înlocuitor de sirop de rodie în bucătăria persană sau cea din Orientul Mijlociu. Semințele sunt separate de pulpă, uscate timp de 10–15 zile și folosite la producția de curry sau alte condimente. Semințele pot fi și pisate pentru a evita ca semințele să rămână între dinți la consumarea felurilor de mâncare bazate pe acestea. Semințele de rodie sălbatică daru din Munții Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.

În Turcia, Armenia și Azerbaidjan, rodia este folosită în mai multe moduri, mai ales sub formă de suc. În Turcia, sosul de rodie (turcă nar ekșisi) este folosit la salate, la marinarea cărnii, sau este băut. Semințele de rodie sunt și ele folosite în salate, în muhammara (pastă turcească de usturoi cu nucă) și în güllaç, un desert turcesc. În Azerbaidjan și Armenia, rodia este folosită și pentru producerea unui vin.

În Grecia, rodia (greacă ροδι, rodi) este folosită în multe rețete, cum ar fi kollivozoumi, o supă-cremă din grâu fiert, rodii și stafide. Rodia este folosită și pentru lichior, topping de înghețată, sau amestecată cu iaurt, sau sub formă de gem.

sursa: https://goo.gl/NZsGve

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here